Povestea săpunului

Se spune că denumirea de săpun provine de la locul numit Muntele Sapo din vechea Romă, unde grăsimea provenită de la sacrificarea animalelor se amesteca cu cenuşă şi curgea spre râu, atunci când ploua. Femeile care spălau rufe in râul Tibru au observat că acest amestec le curăţa rufele mult mai bine decât numai cu apă.

Cea mai veche atestare documentară despre fabricarea săpunului datează din anul 2800 î. Hr. şi provine din vechiul Babilon: un cilindru ceramic, găsit îngropat în pământ, inscripţionat cu detalii despre obținerea unei paste prin fierberea grăsimii şi a cenuşii. Pasta era folosită pentru tratarea bolilor de piele.

Un document egiptean, datând din 1500 î. Hr., descrie o substanţă realizată prin combinarea uleiurilor cu săruri alcaline şi folosită pentru spălat şi tratarea unor boli ale pielii. După spălare, egiptenii foloseau uleiuri cu diferite arome. Pasta asemănătoare săpunului era folosită și pentru degresarea lânii oilor.

Galii își îngrijeau pletele lungi cu o pomadă obținută prin amestecarea grăsimii de capră cu cenuşa de fag.

Romanii (la fel ca germanii și celții) foloseau săpunul ca să se curețe de murdărie. Săpunul nu avea însă un miros plăcut iar cei care îşi permiteau, utilizau ape de flori pentru a estompa acest miros. Cunoștințele romanilor despre săpun au fost confirmate atât de descoperirile de la Pompei cât și de prima menţiune documentară despre spălarea corpului cu săpun, datorată doctorului Galenus, în secolul al II-lea e.n.. Tot din perioada romană, avem prima atestare documentară despre o afacere cu un cazan de produs săpun, denumit “saponarius”.

Conținutul săpunului a fost îmbunătățit de arabi, care amestecau seul de oaie sau de capră cu cenușa unor plante marine.

Primele producţii manufacturiere de săpun au apărut la Marsilia (Franţa) şi Savona (Italia), dar mult timp, săpunul a rămas un produs scump,  inaccesibil majorității populației.

Săpunurile pe bază de ulei de măsline produse în Spania, Italia şi sudul Franţei, de o calitate superioară, erau preferate pentru igiena personală, pe când cele fabricate din seu, în Anglia şi Franţa, erau adecvate spălării textilelor.

Odată cu Primul Război Mondial, cererea de săpun a crescut atât de mult încât companiile au început producerea în masă a săpunurilor, deoarece manufacturierii nu mai făceau față cererii.

Astăzi, producția și utilizarea săpunului sunt atât de răspândite încât nu ne putem imagina cum ar fi dacă nu s-ar fi inventat.

În mod tradițional, săpunul se obține dintr-un amestec de grăsimi sau uleiuri și leșie (soda caustica) printr-un proces numit saponificare. Procesul poate fi făcut la rece (de fapt la temperaturi mai ridicate decât cea a camerei pentru a permite grăsimii să se topească) sau la cald, când ingredientele sunt fierte până devin un amestec gelatinos care se toarnă în tipare și este supus apoi unui proces de răcire.

Industrial, săpunurile sunt obținute din substanțe care pot produce iritații sau alergii. De exemplu, substanțele folosite pentru arome sunt compuși sintetici derivați din petrol, cum ar fi derivați de benzen, aldehide și multe alte substanțe potențial toxice.

De aceea, în ultimul timp, un număr tot mai mare de persoane încearcă să limiteze efectele produselor chimice asupra corpului lor și să utilizeze produse cosmetice naturale. Printre acestea se numără desigur și săpunurile naturale, obținute din ingrediente 100% naturale, prin saponificare la rece. Această metodă păstrează nealterate proprietățile uleiurilor folosite, rezultând un produs blând cu pielea și cu mediul, fiind biodegradabil.

În afară de uleiuri, bogate în antioxidanți, vitamine și minerale, săpunurile naturale au în compoziție și alte ingrediente (citrice, lavandă, bambus, cafea, condimente, etc.), care au un rol foarte important pentru frumusețea și sănătatea pielii.

Ca să nu mai vorbim despre experiența olfactivă pe care ne-o oferă săpunurile naturale!

Handmade_Herbal_Spa_Soap-min

Dacă ți-a plăcut povestea, împărtășește-o și prietenilor tăi. Dacă vrei să fii la curent cu alte povești, urmărește blogul prin e-mail sau dă Like paginii de Facebook DorinaDanila.com.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s