Secretul orhideei de Lucinda Riley – recenzie

secretul-orhideei

Despre autoare:

Lucinda Riley (n.1966, Irlanda) este o scriitoare de romane de ficțiune istorică. Și-a petrecut primii ani de viață în Irlanda, după care, împreună cu părinții, s-a mutat în Anglia. A fost actriță de teatru, film și televiziune, dar, din cauza unei probleme de sănătate, a fost nevoită să-și întrerupă cariera artistică, s-a căsătorit și a început să scrie. A publicat primul roman la vârsta de 24 de ani.

Cărțile ei au fost traduse în peste 35 de limbi și s-au vândut în lumea întreagă, în peste 15 milioane de exemplare.

Este căsătorită și are 4 copii.

Despre carte:

Secretul orhideei  este un roman de ficțiune istorică care mi-a plăcut foarte mult. Aș zice că aduce pe undeva cu unele dintre cărțile scrise de Kate Morton. Stil de scris asemănător, două povești de viață la o distanță mare de timp, un conac englezesc și un secret de familie care se lasă greu descoperit.

Am fost surprinsă să citesc pe Goodreads că unii cititori au asemănat cartea cu un chic-lit, mie nu mi s-a părut deloc așa.

Totul începe cu povestea unui prinț al Siamului care îi dăruiește femeii pe care o iubește o pretinsă orhidee neagră. Pretinsă, pentru că era, de fapt, o floare vopsită, fără ca prințul să știe asta. Continuă lectura

Reclame

Din nou în Marsilia de Peter Mayle – recenzie

din-nou-in-marsilia

Despre autor:

Peter Mayle (1934-2018) este un autor britanic despre care poți citi mai multe aici.

Despre carte:

Din nou în Marsilia este o încercare a lui Peter Mayle de a ieși din zona de confort pe care i-au dat-o, probabil, cărțile cu Provence, care l-au și făcut celebru, de altfel. Nu e prima încercare, a mai făcut-o odată cu Hoțul de vinuri, care are același pesonaj principal, Sam Levitt. Romanul detectivistic nu-l avantajează prea tare însă pe Mayle, așa că ambele încercări rămân mai degrabă mediocre din punct de vedere al acțiunii. Nimic palpitant nu se întâmplă, cel mult o răpire, o încercare de incendiere sau o bătaie încasată de un ziarist de la „gorilele” unui milionar britanic. Desfășurarea acțiunii este simplă și previzibilă, iar sfârșitul, la fel.

Francis Reboul, un înstărit om de afaceri francez, îl angajează pe Sam Levitt, un detectiv american, care-i subtilizase vinuri de trei milioane de euro în Hoțul de vinuri, să-l ajute să câștige un concurs de proiecte imobiliare. Ceilalți doi competitori sunt un britanic și o pariziancă. Banii puși în joc sunt mulță, așa încât lupta este acerbă (iar corupția la nivel înalt, pe măsură), iar competitorii nu se dau în lături de la nimic.

Personajele sunt plate, banale, neinteresante, n-am reușit să rezonez cu niciunul dintre ele.

Ce mi-a plăcut

Dacă ar fi fost după intrigă sau după personaje, probabil că nu i-aș fi dat mai mult de 2 stele pe Goodreads. Ce mi-a plăcut mie este călătoria prin Marsilia și prin împrejurimi, cu interesante detalii istorice, geografice și, mai ales, gastronomice. O bilă neagră și aici, celebra supă bouillabaisse cu care suntem „amenințați” nu și-a făcut apariția. Au apărut, în schimb, alte delicii culinare.

„Prânzul se dovedi la înălțimea împrejurimilor. Fu o paradă a deliciilor preferate de Mireille, începând cu un aperitiv,beignets de fleurs, flori de zuchini pane.

După acestea urmară tartele cu anșoa și măsline pe pod de ceapă înăbușită – clasica pissaladière de Nisa.. Felul principal, favoritul numărul unu al bucătăresei, era o șarlotă cu miel și pătlăgele, serită cu cartofi prăjiți în grăsime de gâscă. Și în cele din urmă, o supă de piersici aromată cu crenguțe verzi de verbină.” 

Recomandare

Dacă vrei o carte ușoară, care să nu te solicite prea mult (spre deloc) asta e cartea perfectă. Amuzantă, ușor de citit, nesolicitantă.

Evaluarea mea

  • Subiect         – aventuri în Marsilia
  • Scriitură      – lejeră, ușor de parcurs
  • Redactare    – se putea mai bine
  • Traducere    –  bună
  • Copertă         – frumoasă
  • Goodreads       3/5 stele.

Cartea poate fi comandată pe Elefant, Libris sau Cartepedia.

Lectură plăcută!

Cu furculița literară prin lume – Marsilia, Franța

Furculița literară a pornit într-o călătorie prin lume. Ea vrea să descopere obiceiurile culinare ale locuitorilor ei, astăzi și în alte vremuri. În călătoria ei, are parteneri de nădejde: scriitori, mai mult sau mai puțin celebri, care ne spun povestea bucătăriilor lumii.


Furculița literară ia cina în compania a doi chefi francezi de trei stele Michelin, la restaurantul Chez Pierre din Marsilia, „un restaurant de modă veche, amenajat fără fast, cu mese solide, acoperite cu fețe de masă albe, pe care se aflau tacâmuri de argint”.

„Am început, evident, cu o cană de supă de pește tradițională, apoi am trecut la o mâncare delicată cu scoici minuscule, nu mai mari decât unghiile unui bebeluș; crustaceele transparente erau crescute în peștera restaurantului de sub faleza izbită de valuri. Ca fel principal am avut loup de mer prăjit la gril, pe tulpini de fenicul și apoi stropit cu Pernod; ospătarul, cu un prosop pe braț, a flambat spectaculos lavracul în fața noastră folosindu-se de un chibrit lung, iar tulpinile de fenicul și bucățile de lămâie din jurul peștelui încă ardeau mocnit când ne-a pus farfuriile în față.”

Totul stropit din belșug cu șampanie Krug din 1928, proaspătă și spumoasă „ca o mireasă care roșește, și nu își trăda deloc vârsta. Datorită ei îmi venea să cânt, să dansez, să mă îndrăgostesc.”

Desertul a fost un tort cu migdale ușor și „o dușcă de coniac, ca să ne curățăm sinusurile.”

Pentru alte delicii culinare, îți recomand cartea Madame Mallory și micul bucătar indian de Richard Morais.


Furculița literară e o răsfățată la Marsilia ea a luat cina și împreună cu trei personaje ale lui Peter Mayle.

din-nou-in-marsilia

Pentru că la masă se afla și o tânără spaniolă, cina a început cu tapas.

„În acea seară de mai erau cincisprezece feluri din care puteau alege: pata negra – șuncă de la porci hrăniți cu ghinde,” provenind din Spania, icre de ton stropite cu ulei de măsline, pătlăgele prăjite presărate cu mentă, tartar de somon cu miere și mărar, flori de zuchini pane, anghinare, pește-undițar, anșoa – o selecție de bunătăți care-i făcu să suporte cu greu agonia indeciziei. Se hotărâră în cele din urmă să comande fiecare câte trei feluri de tapas, urmate, la insistențele lui Philippe, de speciallitatea casei: sepie cu paste negre.”

„Specialitatea casei sosi în toată gloria ei întunecată. Tentaculele și feliile subțiri de sepie se odihneau pe un pat de paste negre. Într-o parte, pentru o schimbare a texturii, fsrfuria era ornată cu ceea ce Philippe considera o revelație pentru cerul gurii – un sos alb și crems din brânză de capră.”

Iar la desert, profiterol cu cremă Chantilly sau „brânză Manchego – tăiată în felii subțiri, ca la carte – cu gem de gutui și un pahar de vin roșu de Languedoc.”  După preferințe.

Dacă vrei să afli cu te mai poți răsfăța în Provence, citește Din nou în Marsilia de Peter Mayle.

Madame Mallory și micul bucătar indian de Richard Morais

Despre autor:

Richard Morais (n.1960, Lisabona, Portugalia) este romancier și jurnalist canadiano-american. Anii de școală i-a petrecut în Elveția, după care a absolvit Sarah Lawrence College în SUA. A început să lucreze pentru revista Forbes în 1984, la 23 de ani. A plecat de la Forbes în 1986 și s-a mutat la Paris, unde a început să lucreze la o biografie neautorizată a lui Pierre Cardin, carte publicată în 1991, la Londra. După publicarea cărții, Morais s-a întors la Londra, apoi, în 2003, s-a mutat în Statele Unite. A plea de la Forbes în 2009, după ce a devenit cel mai longeviv corespondent străin al acesteia.

A publicat primul roman, The Hundred-Foot Journey (tradus la noi Madame Mallory și micul bucătar indian și apărut ka Editura Humanitas) în 2010. Romanul a fost urmat de încă unul, apărut în 2012.

În prezent, Richard Morais este editor la o publicație financiară americană.

Despre carte:

Produs publicat în 2014 de Humanitas Multimedia Colecția Raftul Denisei Format: 130×200 Tip copertă: Broșată Număr pagini: 288 ISBN: 978-973-689-760-3

Așa gurmandă cum sunt, nu e de mirare că această carte a fost o desfătare pentru mine, de la început până la sfârșit. O călătorie în două culturi culinare atât de deosebite una de cealaltă (indiană și franceză), încât explorarea lor nu avea cum să fie decât o încântare. Mai ales prin intermediul unei povești căreia îi dau viață personaje interesante, poveste condimentată cu dialoguri spumoase și adesea amuzante.

Continuă lectura

Nuferi negri de Michel Bussi – recenzie

Despre autor:

Michel Bussi (n.1965, Franța) este scriitor, politolog și profesor de geografie la Universitatea din Rouen. Deși a început să scrie în anii ’90, a publicat abia în 2006 primul său roman, Code Lupin (inspirat de o excursie la Roma și de Codul lui da Vinci a lui Dan Brown). A fost tradus în 25 de țări și se numără printre cei mai reputați scriitori contemporani de romane polițiste.

Despre carte:

Roman publicat în 2018 de Polirom
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 376
ISBN: 9789734674152

nuferi-negri Continuă lectura

Cartea lunii iunie 2018

cartea-luniii-iunie

Luna iunie a fost, din punct de vedere literar, să zic așa, mai bună decât lunile anterioare, atât în ce privește numărul cărților citite (un indicator prea puțin important pentru mine) cât și al satisfacției pe care am avut-o citind cărțile. De data asta, nicio dezamăgire, așa cum s-a întâmplat în mai. Dar poate că nici n-am avut așteptări prea mari. Știi vorba aia, cu cât cazi mai de sus, cu atât te doare mai tare. Așa că am lăsat așteptările la un nivel mai scăzut :).

Dar, să revenim la oile cărțile noastre :). Continuă lectura

10 cărți de citit pe marginea piscinei

carti-de-citit-la-piscina

Dacă tot a venit vacanța, ce poate fi mai plăcut decât o după-amiază leneșă la piscină? Asta doar după ce ai făcut o sutădemiidechestii din lista aia interminabilă de must do în vacanță. Și, fiindcă îți place să citești (altfel n-ai citi articolul ăsta, nu?), din geanta de plajă nu poate să lipsească o carte, care să-ți țină de urât pe șezlong. Ție și paharului de cocktail răcoritor, care e pe undeva, prin apropiere. Continuă lectura

Ia să vă văd, mai sunteți acum Charlie?

Cu ceva vreme în urmă, mi se umpluse dintr-o dată feed-ul de steagul Franței și de declarații cum că „Je suis Charlie”. Toată lumea părea că se transformase brusc în Charlie. Era imediat după atacul de la redacția Charlie Hebdo, căruia i-au căzut victimă câțiva membri ai redacției.

La un moment dat aveam impresia că numai eu nu sunt Charlie, că sunt singura care circulă pe contrasens, ca în bancul acela celebru. Cu toate astea n-am simțit nevoia să mă dau peste cap și să mă transform în Charlie, în primul rând pentru că nu empatizez deloc cu genul lor de „umor”. În al doilea rând, pentru că simțul de turmă e cam atrofiat în cazul meu. Și în al treilea rând, fiindcă nu credeam că mulțimile virtuale de Charlie ar rezolva ceva, oricât de numeroase ar fi fost ele. Continuă lectura

Șapte ani în Provence de Ioan T. Morar

Despre autor:

Ioan T. Morar (n.1956, Șeitin, jud. Arad) a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1981), după care a lucrat ca profesor de limba română la Lugoj. Din 1987, a devenit redactor la publicații studențești, iar mai târziu la câteva publicații naționale. A lucrat și în televiziune, ca redactor-șef la Varietăți, a fost membru al grupului Divertis și membru fondator al Academiei Cațavencu. O scurtă perioadă a fost consulul României la Marsilia, iar, în prezent, locuiește, împreună cu soția sa, Carmen, în localitatea provensală La Ciotat.

Despre carte:

Publicat în 2018 de Polirom
Data apariției: Mai 2018
Format: 130×200
Tip copertă: Broșată
Număr pagini: 336
ISBN: 9789734673216

Șapte-ani-în-Provence Continuă lectura

10 cărți pentru pasionații de călătorii

10 cărți pentru pasionații de călătorii

Marile mele pasiuni sunt cărțile și călătoriile. Sau călătoriile și cărțile, fiindcă n-aș putea spune care dintre ele ar trebui să fie prima. Îmi place mult să citesc, dar la fel de mult și să călătoresc, așa că încerc să combin cele două pasiuni ale mele. Întotdeauna când călătoresc am o carte la mine, ca să nu pierd nicio clipă liberă fără să citesc măcar o pagină sau două. Pe de altă parte, îmi place mult să călătoresc prin lume, călăuzită de imaginația scriitorilor și, eventual, de personaje interesante. Și, cînd ultima pagină a fost citită, să pot spune „Am fost acolo!”. Continuă lectura