„Sub luna de șofran” – ghid de călătorie

Despre autoare:

Nicole C. Vosseler (n. 1972) este o scriitoare germană, care a scris mai multe romane și cărți pentru tineret, traduse în opt limbi. A publicat și sub pseudonimul Charlotte Wolf.

Despre carte:

sub-luna-de-sofran_1_fullsizeProdus publicat în 2015 de RAO
Data apariției: Februarie 2015
Colecția Biblioteca RAO
Tip copertă: cartonată, supracopertă
Număr pagini: 569

Vă propun să ne întoarcem în timp, în secolul al XIX-lea și să facem o călătorie, imaginară desigur, alături de personajele romanului „Sub luna de șofran”, de Nicole C. Vosseler.

Povestea începe în 1842, la Oxford, orașul universitar unde locuiește familia Greenwood: Gerald și Martha, împreună cu fiicele lor, Maya și Angelina și cu Jonathan, fiul lui Gerald din prima sa căsătorie.

„De acolo i se dezvăluise un peisaj minunat: toate acele acoperișuri maro-cenușii, turnulețele și vârfurile cizelate, crenelurile și cupolele orașului. Zidurile care în timpul zilei străluceau calde și aurii, pentru ca la lumina lunii să devină alb-argintii. Spațiile verzi și grădinile mătăsoase, cele două râuri strălucitoare care înrămau Oxfordul, Cherwell și Isis și care se lățeau abia câteva mile mai departe, spre Tamisa, creștetele împădurite de jur-împrejur. Clădirile precum Sheldonian și Claredon, care aminteau de stilul vechilor greci și romani, făceau Oxfordul să pară etern. Clădirile ca acelea ale colegiilor cu aripi largi și structuri delicate. De parcă timpul s-ar fi oprit în loc pe insula aceasta cu tradiția ei seculară, în era progresistă a reginei Victoria.”

GAF-MPLS-PAD
Oxford. Sursa foto

Încă în copilăria Mayei, o țigancă îi ghicește că un bărbat al cărui inițială este R o va duce pe meleaguri străine și va fi marea ei dragoste.

În realitate, au fost trei bărbați pe care Maya i-a iubit, pe meleaguri străine, pe fiecare în mod diferit: Richard Francis Burton, Ralph Garrett și Rashad ibn Fahd ibn Husam al-Din al-Shaheen.

După ce corespondează câțiva ani cu Richard, se căsătorește cu Ralph și pleacă la Aden, un avanpost al Imperiului Britanic în Arabia (în Yemenul de astăzi).

aden-min
Aden – Sursa foto

Acolo este răpită de oamenii sultanului din Ijar. Lunga călătorie prin deșert și nopțile scăldate de lumina lunii de șofran îi vor aduce o nouă dragoste, un războinic al-Shaheen.

A noua zi de la răpirea ei, la peste 200 de kilometri de Aden, Maya descoperă, cu uimire, Ijarul (o localitate fictivă).

„Iar aceasta îi arăta Mayei, pe măsură ce înainta, o nouă față a acestei țări: case înalte din piatră portocalie, încununate de caneluri vopsite în alb. Albe erau și picturile geometrice de pe pereți, delicate ca dantela, rotunde sau cu borduri ca niște meandre; podoabele ferestrelor cu boltă ascuțită, arcadele și galeriile. Păduri întregi de curmali dădeau umbră, cu coroanele grele și stufoase de un verde-închis, ca de malahit. la fel de verzi ca piersicii, migdalii și nucii cu frunziș bogat și ca tufișurile din jurul puzderiei de lacuri și de canale de irigație.”

După ce este eliberată, Maya se întoarce în Anglia, mai întâi la Bath, la mătușa ei, Elizabeth și abia apoi acasă, la Black Hall, în Oxford.

„Poduri de piatră se arcuiau peste liniile de tren, îngropate într-un șant adânc și cu pereții zidiți, pentru ca pacienții veniți la cură să beneficieze de priveliștea minunată când se plimbau pe drumurile de pietriș dintre straturile de flori și spațiile verzi, când se așezau pe scăunelele lăcuite în alb pentru a comanda răcoritoare în clădirea clasică a hotelului Sidney sau se întâlneau la pavilionul în care cânta muzica de capelă. Vizitatorii se plimbau prin păduricile de foioase sau conifere, printre crengile cărora săreau veverițele, admirau peșterile și cascadele ascunse printre copaci, umblau pe podurile delicate, din fontă, în stil chinezesc, pe sub care curgea apa cu străluciri verzi a canalului care care unea râurile Avon și Kennet, sau se jucau, pentru câțiva cenți, de-a rătăcirea prin labirintul din tufe de cimișir.”

bath-england-min
Bath – Sursa foto

După ce naște un băiețel, pe care îl botează Jonathan, ca pe fratele ei vitreg, mort în războiul Crimeii, Maya pleacă la Cairo.

Se duceau la Opera italienească și la Comedie Francaise, adesea urcau la citadelă unde alături de ruine se afla palatul impunător al foștilor viceregi, cu cupolă strălucitoare și înconjurat de minarete suple, de unde se deschidea o priveliște amețitoare asupra întregului oraș. Vizitară biserica atârnată din cartierul copt, ridicată sus pe treptele dintre două case, unde printre turnurile gemene cu clopote se adăposteau arcade ascuțite cu arabescuri de o abundență amețitoare și un vechi zid de apărare roman. Vizitară muzeul egiptean din cartierul Bulaq, unde opriră impresionați în fața artefactelor vechilor culturi care fuseseră aici înaintea lor: cea a faraonilor care construiseră și piramidele de la Gizeh, asemenea unor monoliți gigantici, care îți reaminteau eternitatea, și Sfinxul, acea monumentală făptură de poveste, care își ațintea ochii goi deasupra deșertului. Construcții care, la a doua sau la a treia vizitare erau poate și mai impresionante decât la prima.”

1143309589_hanging2-min
Biserica atârnată din Cairo – Sursa foto

Cum s-a terminat povestea? Nu poți afla decât dac-o citești și tu :D.

Evaluarea mea: 5/5 steluțe pe Goodreads.

Poți comanda cartea pe Elefant.

Lectură plăcută!

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;„Sub luna de șofran” – ghid de călătorie&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s